Home            Semnificatia numelui           Generalitati          Nume de baieti   
        Nume de fete                    Istoria numelor            Alegerea numelui 


Semnificatia numelui Gheorghe
 

   Gheorghe este unul dintre cele mai raspindite si frecvente prenume masculine, nu numai la romani, ci si la celelalte popoare ale continentului-Stabilirea originii si semnificatiei acestui nume favorit, precizarea directiilor, cailor si etapelor istorice de raspindire la diferite popoare, cunoasterea modificarilor si deci a formelor sub care circula in diverse limbir intelegerea exacta a cauzelor si conditiilor raspindirii si frecventei lui Gheorghe il vor ajuta pe cititor nu numai sa-si satisfaca curiozitatea cu privire la numele in discutie ci chiar sa-si formeze o imagine de ansamblu asupra onomasticii noastre vechi si moderne (pozitia in cadrul contextului mai larg european, capacitatea de preluare si adaptare dar si extraordinara forta de creatie a limbii noastre, imbinarea traditionalului cu modernul etc). Ca multe alte prenume folosite astazi, Gheorghe isi arc originea in Grecia. Atestat inca la Platon, numele pers. gr. Gedrgios. [Gheorghios], cu siguranta mult folosit in epoca greco-romana, devine-frecvent in perioada bizantina. Semnificatia lui era cunoscuta de greci intrucit numele personal este strins legat de gr. georgos „lucrator al pamin-tului, agricultor, taran". Cuvintul are la baza o forma neatestata *ga-vorgos, compus din ga (in dialectul atic ge) „pamint" si (v)ergon „munca„ lucru". Cele doua cuvinte vechi grecesti au ecouri si in romana: ge-apare intr-o lunga serie de compuse, binecunoscute fiind numele unor stiinte: geometrie, geografie, geologie sau termeni diversi (geofag, geofite^ geoid, georama, georgic „privitor la muncile cimpului" — de aici numele cunoscutului poem virgilian Georgicele), iar ergon in citeva neologisme recente (erg „unitate de masura a lucrului mecanic", ergometrie, ergometru^ ergonomie, „disciplina care studiaza conditiile si metodele de munca'^ etc). Georgios, nume personal a carui aparitie se leaga de cresterea rolului agriculturii in economia vechilor greci, este sinonim cu lat. Agricola sau rom. taranu (procesul prin care „taran" devine nume de familie poate ajuta la intelegerea aparitiei gr. Georgios) si este inrudit •cu un alt nume pers. frecvent -+ Dumitru. Un alt motiv al raspindirii gr. Georgios este legat de aparitia noii religii. Dar popularitatea de care s-a bucurat numele de-a lungul timpului nu se poate explica numai prin -existenta cultului unui martir cu acest nume, ci, mai ales, prin persistenta vechilor credinte, obiceiuri, ritualuri, practici din epoca pagina. Folclorul romanesc, foarte bogat, al obiceiurilor si productiile literare legate de acesta dezvaluie in cultul martirului sarbatorit de biserica doar citeva •elemente crestine, dar un mare numar de vechi rituri pagine, cu surprinzatoare paralelisme in folclorul multor popoare. Multe dintre aceste elemente isi au originea si corespondentul, nu rareori perfect, in vechi obiceiuri ale dacilor si romanilor, probind si in acest fel continuitatea noastra neintrerupta pe aceste paminturi. Sarbatoarea de care se leaga numele Gheorghe este considerata la noi inceputul primaverii; reinceperea unui nou ciclu de viata al naturii si al omului a fost intotdeauna, pe toate meleagurile, prilejul unor ceremonii deosebite (nu trebuie uitat ca intre cele mai vechi divinitati se numara zeii care mor si renasc, simboluri clare ale ciclurilor vegetatiei). Pentru popoarele in a caror economie predomina cresterea animalelor, inceputul primaverii coincidea •cu un eveniment de maxima importanta in viata colectivitatii, inceputul pastoritului. O deosebita valoare aveau in aceasta zi practicile legate •de indepartarea strigoaicelor, zgripturoaicelor, spirite nevazute care puteau provoca multe rele turmelor; impodobirea casei, a gardului, a portilor si chiar a vitelor cu ramuri verzi (dupa cum marturiseste Ovidiu in Faste, obiceiul era cunoscut si practicat de romani la 21 aprilie, in cadrul sarbatorii Parilia, cind se comemora si „ziua de nastere a Romei"); primul pascut noaptea se facea sub paza severa, indepartarea spiritelor rele prin producerea unor zgomote puternice, prin tipete sau cintece, im-prourarea sau stropirea cu apa (vechi obicei legat de cunoscutele ritualuri de purificare si practicat de romani la aceeasi data), afumatul vitelor (romanii foloseau fumul de pucioasa aprinsa), focul viu si trecerea animalelor prin el (practica de la noi corespunde perfect cu cea a romanilor). Alaturi de aceste credinte si obiceiuri privitoare la animale si pastorit, de sarbatoarea martirului Gheorghe sint legate si citeva obiceiuri privitoare la om: scaldatul intr-o apa curgatoare pina la rasaritul soarelui, spalatul cu roua, culegerea ierburilor de leac, urzicarea etc. tinerea cu strictete •a tuturor acestor vechi obiceiuri care se practicau la inceputul primaverii, valoarea si semnificatia lor sint de natura sa ne lamureasca popularitatea de care s-a bucurat Gheorghe la romani si la multe alte popoare. Si, intr-adevar, numele in discutie avea o mare frecventa mai ales in mediile pastoresti din Pind, Balcani si Carpati. Mai tirziu, cind a devenit extrem de frecvent in mediul rural, Gheorghe a ajuns sa aiba valoarea unui termen generic cu sensul de „taran", cei care l-au folosit cu aceasta semnificatie nestiind ca, la origine, gr. Georgios insemna chiar „taran". O modificare semantica asemanatoare a suferit si un vechi hipocoristic al lui Gheorghe, Gogo sau Gogu. Popularitatea lui Gheorghe este probata si de faptul ca numele popular al lunii aprilie este, in unele dialecte slovene, Iurevsciac, in magh. Szent Gydrgyhava, in estona Iurikuu, iar la hutuli luna mai este numita „na Iuria" (toate fiind forme ale numelui Gheorghe). Sa urmarim acum directiile de raspindire ale gr. Georgios in Europa, in inscriptiile latine din sec. 3 — 4 e.n. apare forma scrisa veche greaca Georgius, care sta la baza formelor actuale din limbile romanice apusene* si germanice (pronuntiile deosebite se explica prin modificarile unor sunete, proprii acestor limbi). Ceva mai tirziu numele grecesc a intrat si in limbile slave, de asta data pe doua cai distincte: pe cale orala a patruns pronuntia greceasca destul de mult modificata inca din primele secole ale erei'noastre (g inainte de -e- si -i- a suferit o slabire, astfel ca Georgios a ajuns sa fie pronuntat aproximativ Iorios, cu var. Iurios); pe-cale culta, adica prin intermediul cartilor de cult, a fost folosita o copie-modificata in partea finala a formei scrise grecesti. Astfel se explica, in unele limbi slave, existenta a doua grupuri de forme, unele avind la baza pe Iurii (atestat in limbile slave de rasarit la sfirsitul sec. 10; in limbile slave de sud, dupa cit se pare, nu a fost cunoscut), iar altele pe-Gheorghii (aceasta forma culta intrata in uz a suferit serioase modificari fonetice care au generat nume de multe ori greu de sesizat de nespecia-listi ca facind parte din familia lui Gheorghe). in limbile slave de sud, cea mai veche atestare o are forma adjectivala Giurgev (1198 — 1199), la 1222 apare forma Georgie, la 1254, ca nume, apare Giuragi, la 1293, Georgii si Ghergo, la 1322 este atestat Giurgi si tot din sec. 14 apare GheorghuL Majoritatea formelor cunoscute in onomastica popoarelor slave exista si la romani, lucru perfect explicabil daca tinem seama de contactul destul de timpuriu intre populatiile slave si cele romanizate de pe teritoriul vechii Dacii si la sud de Dacia. Plecind de la existenta unor modificari asemanatoare cu evolutia fonetica a cuvintelor pastrate din latina, unii cercetatori considera ca'numele Singeorz, Singeorgiu etc. reprezinta forma latina balcanica Sanctus Georgius. Documentele noastre atesta prezenta diferitelor forme ale numelui Gheorghe inca de la inceputul sec. 15: Zorza (1400), Gherghina (1415), Ghergi (1417), Gherghita (toponim, 1453), Gheorghe (1465), Iuga (1475), Ganea, (1475) si toponimul Ganesti (1480). Jurj si Jurja (in documentele moldovene din timpul lui Stefan cel Mare aproape 30 de persoane cu acest nume), Giurge, Giurca, Ghiura (1489) etc. Dupa cum usor se poate-banui familia lui Gheorghe este una dintre cele mai bogate in forme, hipocoristice si derivate din onomastica noastra; lucrul este normal daca ne gindim numai la faptul ca un nume sufera mai multe modificari (printre altele, impuse de nevoia de diferentiere) cu cit este mai frecvent: din acest punct de vedere, Gheorghe se situeaza pe locul 3 — 4 (dupa -> Ion, Nicolae,. Vasile) chiar in epoca contemporana, cind ne-am fi asteptat la o scadere-a frecventei lui. Alaturi de formele create in romana (hipocoristice, derivate cu un mare numar de sufixe), exista imprumuturi numeroase din limbile popoarelor vecine: pe primul loc, prin numar si frecventa, se-situeaza formele slave (bulgaresti si sirbo-croate in zonele sudice ale tarii, ucrainene in nord si est), urmeaza apoi influentele neogrecesti (Moldova si tara Romaneasca), maghiare si germane (in Transilvania) si, incepind inca din secolul trecut, dar manifestindu-se puternic in sec. 20, influenta apuseana. Ne vom opri asupra acesteia din urma intrucit este-una dintre caracteristicile majore ale onomasticii noastre moderne si poate fi mult mai bine urmarita in cazul in care actioneaza asupra unui nume cu traditie la romani. Modernizarea onomasticii noastre incepe inca din prima jumatate a secolului trecut printr-o operatie de latinizare a vechilor nume: Gheorghe devine Georgiu, dupa modelul latinescului Georgius. Urmeaza apoi introducerea unor nume latine din istoria si mi- tologia romana (nu s-a observat pina acum ca aproape toate aceste nume romane fusesera reluate, mai ales in Italia, de unde s-au raspindit si in alte tari, inca din epoca Renasterii; exista deci posibilitatea ca macar o parte dintre numele romane intrate in onomastica romaneasca sa fi fost luate din onomastica moderna apuseana si mai ales din cea italiana), in prima jumatate a sec. 19 incep sa patrunda la noi, in numar din ce in ce mai mare, forme din apus (mai ales franceze, italiene, dar si spaniole, germane, englezesti). Aceste forme noi, de tipul George (si derivatele sale), intra in concurenta cu formele vechi, fenomen care poate fi bine observat si in zilele noastre. in mediile orasenesti sint preferate noile forme, pe cita vreme in mediul rural se remarca coexistenta formelor vechi si noi ale aceluiasi nume. Nu trebuie trecut cu vederea nici faptul ca in anumite regiuni unde Gheorghe nu avea pina acum corespondent feminin este folosit numele Georgeta (in general acesta este foarte apreciat si frecvent chiar in mediul rural). Dupa aceste scurte consideratii asupra componentei grupei de nume care au la baza pe Gheorghe, vom prezenta o parte dintre acestea, selectind pe cele mai frecvente dar si pe cele mai deosebite (mentionam ca mare parte din numele de mai jos circula astazi ca nume de familie sau au devenit nume de locuri). I. Gheorghe (Gheorgh'e, Gheorghies, Ghiorghian, Gheor-ghina, Gheorghisor, Gheorghita, Gheorghitan, Ghita — hipoc. foarte frecvent — Gheorgan, Gane(a), Gheorghica, Ghica etc). II. Gherghe (Ghierghie, Gherghes, Gherga, Ghergu(l), Ghergus, Gherghin, Gherghina, initial, folosit si pentru masculin, Gherghinica, Gherghita etc). III. dGorghie (Gorghe(a), Gorghi, Gorghies, Gorghita etc). IV. Gog (Goga, nume frecvent la aromani, Gogan, Gogancea, Goganici, Gogea, Gogota, Gogu — frecvent astazi, Goguta, Guta). V. Ghiura, Ghiures. VI. Giura (Giurea, Giurau, Gioroiu, Giuran, Giurca, Giurcan). VII. lor ga (Iorgea, Iorgache, Iurgachi, Iorgan, Iorgu). VIII. Iordache — provenit din Iorgache, Iorda. IX. Iuca (Iucas, Iucasan, Iocusan, Iucsa). X. Giurgiu (Giorgiu, Giur-gea, Giurgica, Giurgila, Giurgin^ Giurgita, Giurgiuca, Giurjea). XI. Jurj (Jurg, Jurga, Jurgea, Jurja, Jurje). XII. Jura (Jurea, Jurel). XIII. iurg, Iurga, Iurgachi. XIV. Iura (Iuras, Iurascu, Iurie si Iurii — frecvente, Urie, Iures, Iurca, Iurincu). XV. Iuga (Iugan, Iugas). XVI. Gociu, Gorea, Gota, Gotea, Gotu, Gota, Gotea (aceste nume cu tema Go- ar putea avea si alta origine). 'XVII. Gheta, Ghete (a). XVIII. Zorz (Zorza, Zorzila). XIX. George (Georgel, Georgela, Georgeta, Georgica, Georgina, Gina, (Gica, Gela, Gelu, Jorj, Geo). Q Alb. Gjergi, Gergj, Gjka, engl. George, ;fr. George(s), Georgel, Georget, Georgette, Joire, Jori etc, it. Giorgio, Giorgina, Giorgia, Gina, Giorgetta etc, germ. Georg, Georgius, Jorg, Georgia, Georgine, sp. Jorge fhorhej, magh. Gyorgy (l)udo Gyori, Gyorok, Gyura, Gyore, Gyork), fem. Gyorgyi, Georgina, rus. Gheorghii (hipoc. Egor, Gora, Gorea, Jora, Ghera, Gherea, Ghesa, Goga, Gosa etc), Gheor-gina? Iurii (foarte frecvent), r>cr. Giuragi (forma curenta, alaturi de cele mai sus citate), bg. Ghiorghi, Gheorghina, Gherga, Ghera, Jora, Jura, Jurja, Iorgo, Goga etc. O La popularizarea numelor in discutie, o contributie ce nu trebuie neglijata a adus-o faptul ca a fost purtat de o serie intreaga de ilustre personalitati ale istoriei si culturii romanesti si universale dintre care amintim: Gheorghe Sincai, Gheorghe Lazar, Gheorghe Magheru, Gheorghe Marinescu, fondatorul scolii romanesti de neurologie, Gheorghe titeica, matematician de renume, Gheorghe Spacu, chimist, scriitorii si artistii Gheorghe Asachi, Gheorghe Baritiu, Gheorghe Tattarescu^ George Sion, George Stephanescu, Gheorghe Dima, George Cosbuc, Gheorghe Petrascu, George Enescu, George Bacovia, George Topirceanu, George Geor-gescu, George Calinescu, Gheorghe Anghel etc. Dintre straini sint foarte cunoscuti la noi Gheorghe Castriota sau Skanderbeg, erou al poporului albanez in lupta contra jugului otoman, George Washington, George Jaques Danton, Georges Cuvier, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Georg Simon Ohm etc. sau scriitorii, pictorii si compozitorii: Giorgio Barbarelli da Castelfranco sau Giorgione, Giorgio Vasari, Georg Friedrich Handel, George Gordon Byron, George Sand, Georg Buchner, Georges Bizet, George Bernard Shaw, Georges Seurat, Herbert George Wells, Georges Braque, Georges Duha-mel, Georg Trakl, Ghiorghios Seferis etc. in toponimie binecunoscute sint Sfintu Gheorghe (oras si unul dintre cele trei brate ale Dunarii), Giurgiu, Gheorghieni, Singeorgiu de Padure, Singeorz-Bai.

   !


 


 

Puteti cauta si alte nume si semnificatia lor :

        Gherasim : Rar ca prenume in onomastica contemporana (mai cunoscut ca nume de-familie), Gherasim reproduce numele pers. gr. Gerasimos (pron. Ghera-simos) atestat destul de ... :

          Ghervase : Foarte rar in epoca contemporana, Ghervase este un nume a carui* etimologie ramine inca nesigura, desi incercarile facute pina acum sint numeroase. Numele din ...