Home            Semnificatia numelui           Generalitati          Nume de baieti   
        Nume de fete                    Istoria numelor            Alegerea numelui 


Semnificatia numelui Craciun
 

   Vechi nume de persoana, frecvent atestat de aproximativ 500 de ani in toate provinciile romanesti si intrat de mult in toponimie, Craciun a suscitat vii si indelungate discutii in filologia romaneasca si straina. Daca valoarea de nume personal ar putea fi considerata creatie romaneasca (nume de sarbatori devenite antroponime sint destule, iar in cazul nostru nu trebuie uitat un cunoscut personaj folcloric „mos Craciun", care ne atrage atentia asupra unui tip de personificare populara, cu posibile implicatii in onomastica), etimologia cuvintului craciun este cu mult mai dificila. Majoritatea celor care s-au ocupat de numele sarbatorii au pornit de la diferiti termeni latini, dar motive de ordin fonetic sau semantic ridica piedici destul de mari in acceptarea solutiilor propuse. Data fiind prezenta termenului in rusa, ucraineana, bulgara, slovaca si maghiara, dificila problema careia trebuia sa i se raspunda era daca romana a preluat termenul din limbile slave sau acestea din romana. Una din ultimele solutii propuse si acceptata de mai multi specialisti este aceea care vede in rom. craciun o continuare a lat. creatione, insa prin filiera slava (la fel ca si colinda, rusalii, troian). Situatia ramine insa destul de complicata si chiar contradictorie pentru limbile slave, in afara sensului crestin, comun cu rom. craciun, rus. Korociun este atestat si cu sensuri „pagine", care ar trebui sa fie, in mod logic, cele mai vechi, intr-o cronica din Novgorod din anul 1143, cuvintul in discutie desemna solstitiul de iarna; mai mult decit atit, era si numele unei divinitati a iernii si a mortii, de unde expresia l-a lovit korociunul, adica „a murit". Daca lat. creatione ar fi fost luat pentru a desemna sarbatoarea nasterii lui Iisus (o mostenire a cultului zeului Mithra, recunoscut de romani in timpul lui Traian), ar fi dificil de explicat dezvoltarea ulterioara a sensurilor pagine amintite. Dar la fel de greu ar fi si sa presupunem ca imprumutul latinesc ar fi avut chiar de la inceput aceste sensuri. Interesant este sa amintim acum o mai veche ipoteza potrivit careia Korociun ar apartine radicalului slav *krt, din care ar proveni nu numai ciort „dracul", dar si numele unor divinitati ale slavilor: Krodo (la slavii de vest), Kret sau Skret (la cehi), Skrzat (ia polonezi). in documentele tarii Romanesti de pina la 1500, Craciun este purtat de patru persoane (prima atestare, 1492) iar in Moldova, in documentele din timpul lui Stefan cel Mare, apar trei persoane cu acelasi nume. Din Transilvania il vom aminti doar pe Gheorghe Craciun, conducatorul rascoalei taranesti din anul 1569. Deosebit de frecvent este Craciun in toponimie, fie sub forma fe- minina, dar si masculin (Craciuna, cetate din sudul Moldovei construita probabil prin sec. 13 de cavalerii teutoni si cucerita in 1482 de Stefan cel Mare), fie prin derivatele Craciunel, Craciuneni, Craciunesti, Craciunei -etc. Prezenta numelui personal Kraciun si in unele limbi slave (de ex. in sirbo-croata) ar putea sugera ideea ca, in unele regiuni, numele romanesc ar putea sa se fi intilnit cu numele de origine slava (probabil cu alta semnificatie initiala). Cunoscut astazi mai mult ca nume de familie, Craciun pare nefolosit ca prenume: apare insa diminutivul Craciunel, foarte putin frecvent.

   !


 


 

Puteti cauta si alte nume si semnificatia lor :

        Crenguta : Prenume feminin laic, creat in romana, Crenguta este un diminutiv de la subst. creanga sau de la numele pers. Creanga, binecunoscut in onomastica romaneasca ca ... :

          Crina : Obiceiul de a da fetelor nume de flori este foarte vechi si comun tuturor popoarelor. Crizantema, Floarea, Lacramioara, 3Iargareta, Micsunica, Panseluta, Violeta, ...