Home            Semnificatia numelui           Generalitati          Nume de baieti   
        Nume de fete                    Istoria numelor            Alegerea numelui 


Semnificatia numelui Benedict
 

   Prenumele mase. Benedict — corespondentul fem. Benedicta nu pare folosit la noi — reproduce cognomenul lat. Benedictus, atestat sporadic si in epoca precrestina. Numele avea semnificatia clara, intrucit corespunde participiului benedictus de la benedico, benedicere (compus din bene „bine" si dico, dicere „a zice, a vorbi"), verb care in latina clasica insemna „a zice de bine, a aprecia, a lauda". Benedictus, devenit nume independent, s-a bucurat de mare favoare printre primii crestini, fenomen care se explica prin noile semnificatii ale vb. benedicere, devenit termen consacrat al lexicului crestin. Trebuie sa amintim insa ca binecuvintarea, ca si blestemul, sint vechi conceptii magice care apar, la multe popoare din vremuri foarte indepartate. Conceputa initial ca o forta, concreta si aproape independenta, care trece de la parinte la fiu (transmiterea se putea realiza printr-un semn al miinii, prin cuvint sau printr-un dar), binecuvln-tarea incepe sa fie considerata ca un atribut al divinitatii. Asa se face ca termenul gr. eulogein (compus din eu „bine" si legein „a zice", cu semnificatie initiala identica cu a corespondentului latin), traducind cuvintul ebraic biblic barak, capata sensul special de „binecuvintare a lui Dumnezeu". Prin calc lingvistic lat. benedicere preia noul sens al lui eulogein; la fel au fost formate si blagosloviti in vechea slava si apoi a binecuvinta, in romana. Devenit nume calendaristic (amintirea unui sfint Benedictus este pastrata de ordinul calugaresc al benedictinilor, infiintat de acesta in anul 529), Benedictus este foarte raspindit la catolici in apusul Europei (a fost purtat de 16 papi); in anumite situatii, numele in discutie poate fi si o „latinizare", prin traducere, a ebr. Baruch (cunoscutul filozof materialist olandez Benedict Spinoza se numea Baruch). Desi numele apare si la ortodocsi (Venedict), formele atestate in documentele noastre, inca din sec. 12 — 13 sint datorate influentei latino-catolice, manifestata destul de puternic, prin intermediar maghiar, sasesc sau croat, in Transilvania si Banat. Atestate si in Moldova (aici nu trebuie neglijata nici influenta poloneza) si tara Romaneasca, incepind cu sec. 15, Benedict, Benedie, Benetic, Benetiuc, Bena, Bene, Benea, Benic, Beniuc, Benici, Benila, Bencea, Bencu, Benta, Bente(a) etc. au fost purtate si de romani si au patruns si in toponimie. % Engl. Benedick, fr. Benoit (benir „a binecuvinta"), it. Benedetto, Benedetta, sp. Benito (bendecir [-sirl- „a binecuvinta"), germ., oland. Benedictus, magh. Benedek, Benedikt, Benedikta (cu hipoc. Beda, Bede, Beke, Bence, Benco, Bende, Bene, Beni, Benko, Benyo etc), ser. Benedik, Benedikt (cu hipoc. Benea, Bene, Beno, Benko etc), pol. Benedykt, rus. Benedikta, Venedikt, Venedikta etc.

   !


 


 

Puteti cauta si alte nume si semnificatia lor :

        Beniamin : Putin folosit in onomastica noastra contemporana, Beniamin reproduce un vechi nume ebr. Benyamin, atestat in V.T. Numele a fost purtat de ultimul si cel mai iubit ... :

          Bernard : Prenume rar folosite in onomastica noastra contemporana, Bernard, fem. Bernarda, reproduc un vechi nume pers. germanic atestat inca din sec 7 in Franta sub forma ...